Un comentariu al rabinului Iehuda Arie Leib Alter, cunoscut si sub numele de “Sfat Emet” (1847–1905), la pericopa Toldot
„Este scris: “Și toate fântânile [pe care le săpaseră slujitorii tatălui său în zilele tatălui său, Avraam], filistenii le-au astupat... Și Isaac a săpat din nou fântânile cu apă [care fuseseră săpate în zilele tatălui său…]”
Geneza, 26:15, 18
Dascălul si bunicul meu, rabinul Ițhac Meir Rotenberg Alter, fie-i amintirea binecuvântată, a spus cu privire la fântânile pe care le-au săpat strămoșii, că în fiecare loc există un punct ascuns de la Cel Binecuvântat. Doar că trebuie să îndepărtăm învelișul exterior pentru a descoperi punctul lăuntric, care se numește „fântână de apă vie.” În zilele de lucru aceasta se numește „esek” („ceartă”) și „sitna” („sfadă”), iar de Șabat se numește „rechovot” [„lărgire”, „întindere”, dar și „străzi”]. Plăcute si tainice sunt cuvintele înțelepților!
Dar in Scripturi, in cartea Pildelor scrie: «Înțelepciunea strigă pe-afară, Pe străzi (rechovot) își înalță glasul» — căci glasul Torei trezește întotdeauna inimile copiilor lui Israel; omul trebuie doar să-și plece urechea, așa cum este scris în Zoharul cel sfânt: «nu este nimeni care să-și plece urechea»; și este scris de asemenea: «De veți asculta cu adevărat glasul Meu» [inițialele cuvintelor ebraice ale acestui verset formează cuvântul „ȘaBaT”]. Și mai scrie: «Pentru că Avraam a ascultat glasul Meu» — de unde reiese că glasul Celui Binecuvântat răsună neîncetat, izvorând din cele Zece Rostiri prin care a fost creată lumea și din cele Zece Porunci prin care Dumnezeu a înzestrat întreaga creație cu puterea cuvintelor Sale.
Când de Șabat copiii lui Israel mărturisesc că al Celui Binecuvântat este pământul și tot ce îl umple, se deșteaptă glasul Domnului, și în sfințenia zilei de Șabat ne este ușor sa-l auzim. Acesta e înțelesul lui: «Pe întinderi (rechovot) își înalță glasul».”
וכתיב וכל הבארות כו’ סתמום פלשתים כו’ וישב יצחק ויחפור כו’…
ואמר מורי זיקני ז”ל על ענין הבארות שחפרו האבות, שיש בכל מקום נקודה גנוזה מהשם יתברך. רק שצריכים להסיר החיצוניות לגלות נקודה הפנימיות שנקראת באר מים חיים. ובימות החול נקראת “עשק” “שטנה” ובשבת “רחובות” ודברי פי חכמים חן.
וכתוב “ברחובות תתן קולה” כי קול התורה מעורר תמיד לב[ב]ות בני ישראל, רק שצריך האדם להטות אזניו כמו שכתוב בזוהר הקדוש לית מאן דירכין אודני’ וכ’ שמוע תשמעו בקולי [ר”ת שבת]. וכתוב “עקב שמע אברהם בקולי” מכלל שיש תמיד קול מהשי”ת והוא מעשרה מאמרות ועשרת הדברות שנתן הש”י כח דבריו לכלל הבריאה.
ובשבת שבני ישראל מעידין כי להשי”ת הארץ ומלואה. מתעורר קול הש”י. וקל להאדם לשמוע בשבת קודש. וזה שכתוב :”ברחובות תתן קולה”.